Și a venit și primăvara! Doar că, de această dată, pe langă ghiocei și Mărțișoare, a venit cu un virus cu denumire demnă de casele regale: Corona!
Un inamic invizibil, iar după spusele unora, ce vor sa facă notă discordantă cu orice chip și cu orice preț, inexistent!
Se generează isterii în masă, majoritatea lor în mediul online, unde sursele sunt atât de puțin cunoscute și documentate, iar argumentele pot fi uneori halucinante… se vehiculează teorii ale unor conspirații macabre, idei apocaliptice… greu de controlat și de triat.
Dar oare, nu noi am dorit această libertate de exprimare? Să fie democrație domnule, nu alta! Să spunem ce vrem, când vrem, că doar este părerea noastră și trebuie să ne-o exprimăm și uneori chiar să convingem, fără să ținem cont de cât și cum îi influențăm, direct sau indirect, pe ceilalți.
Și ca și cum răul n-ar fi suficient de mare, din dorința de afirmare, mulți fac vâlvă intenționat publicând fel și fel de știri “extraordinare”. Și din aceeași dorință de convinge, de a dramatiza sau de a le face cât mai plauzibile, menționează și citează surse ultra-clasificate, agenții guvernamentale secrete sau/și diverși medici, virusologi, epidemiologi si cercetători cu nume și titluri academice pompoase, mai mult sau mai puțin inventate… sau care, chiar dacă există, nu au facut astfel de declarații sau de afirmații… sau dacă le-au făcut, s-a extras din context și s-a modelat în așa fel informația încât să fie în folosul nuanțării știrii pe care o promovează.
Nu interesează pe nimeni cu ce costuri obțin această “faimă”, cât de mult poți bulversa “audiența”… provocând dezechilibre psihice sau emoționale, pe unii ducându-i in depresii severe… căci nu poți înțelege sau nu te interesează cât de mult îl va afecta pe cel care este deja infectat cu acest virus sau pe cel care a pierdut deja pe cineva din pricina acestui virus, fără să poată măcar să-și ia rămas bun de la cel ce a părăsit această lume.
Cine s-a gândit vreodată, în afară de cei ce au pierdut pe cineva in confuntarea inegală cu acest virus, la cei care au fost puși in saci și depozitați în camioane frigorifice, ca mai apoi să fie îngropați, la gramadă, cu o slujbă sumară, ținută de un preot cu mască și cu o teamă, pertinentă de altfel, că s-ar putea infecta și el?!
Aceste programări neurolingvistice, menite să ne inducă idei subliminale, se practică dintotdeauna, dar de când mediile de propagare a informațiilor au luat amploare, au devenit și incontrolabile.
Ei nah! Manipulare media? Știri false? Pfff… cine le crede?! Poate că ele nu există, dar te-ai intrebat vreodată de ce pui in coș la hypermarket produse mult mai slabe calitativ și chiar mai scumpe, decât alte produse mai bune din punct de vedere al calității, dar nepromovoate prin reclame? Pentru că în mod inconștient ai fost programat, direct sau prin interpuși, să faci acele alegeri.
Eu am ales să cred că acest virus există și că ucide! Ucide fără milă și fără pricipii…. fără criterii de selecție… ucide și atât!
E drept că, așa cum acționează orice molimă, pe cei cu o imunitate mai slabă îi atacă primii. Dar noi ăștia “tari”, oare cât vom rezista? Cât va dura până acest virus o să găsească o breșă în sistemul nostru imunitar? Cât va dura până se va adapta și își va modifica tulpininile, astfel încât să ne doboare și pe noi ăștia “tari” ?
Cum te poți lupta cu un inamic invizibil? Despre care știm atât de puține… spre deloc!!!
Un călău invizibil, fără formă fizică și fără față… și cred că este mai bine că n-are chip, să-l vezi rânjindu-ți în timp ce ucide lent și chinuitor… pentru că asta face, ucide lent. Nu te spintecă, nu lasă urme, nu împrăștie sânge, doar te sufocă astfel încât să-ți vezi moartea cu ochii… și să nu i te poți împotrivi.
Tăcută și perfidă, moartea și-a găsit o noua metoda de a-și revendica tributul!
Ce faci atunci când toate armele, rachetele, avioanele, vapoarele, submarinele, deși sunt infinit mai mari și mai puternice, sunt inutile și par infime în fața unui virus microscopic?
Nu! Din păcate, trebuie să recunoaștem că n-avem niciun fel de arme împotriva inamicului! Suntem expuși și singurul lucru pe care-l putem face, este să ne ferim… să ne ferim pe noi în primul rând, dar și pe ceilalți, până când se va găsi o soluție… căci nimic nu durează la nesfârșit, și după mii de ani de evoluție, refuz să cred că acesta e sfârșitul. Nu poate fi acesta sfârșitul!
Un lucru este cert! După ce această luptă se va fi sfârșit, nimic nu va mai fi la fel și primăverile vor avea iar miros de flori și de natură renăscând, ce revine la viață după amorțeala iernii …